O nouă analiză sistematică, coordonată de Universitatea Bournemouth împreună cu University Hospitals Dorset, a reunit date de la peste 5.300 de sugari sănătoși din 11 studii și indică o legătură între modul în care are loc nașterea, expunerea la antibiotice în jurul nașterii și dezvoltarea microbiomului intestinal în primele luni de viață. Concluzia nu este că intervențiile medicale trebuie evitate, ci că alăptarea exclusivă ar putea ajuta la reducerea unor diferențe observate în bacteriile intestinale ale bebelușilor.
Cercetătorii au constatat că bebelușii născuți prin cezariană sau cei expuși la antibiotice în jurul nașterii aveau, în ansamblu, o compoziție diferită a bacteriilor intestinale și o diversitate mai redusă decât bebelușii născuți vaginal fără expunere la antibiotice. În aceste grupuri, bacterii considerate benefice, precum Bacteroides și Bifidobacterium, au fost adesea mai puțin abundente. Microbiomul intestinal reprezintă comunitatea de bacterii și alte microorganisme care trăiesc în tractul digestiv, iar în primele etape ale vieții este asociat cu dezvoltarea sistemului imunitar și cu sănătatea metabolică generală.
Partea încurajatoare a analizei privește alăptarea. La sugarii născuți prin cezariană sau expuși la antibiotice, alăptarea exclusivă ar putea diminua aceste diferențe observate în microbiom, sugerând o restabilire parțială a echilibrului microbian. Dr. Heidi Singleton, conferențiar universitar superior în asistență medicală pediatrică la Universitatea Bournemouth, a explicat: Cea mai încurajatoare constatare a fost rolul potențial al alăptării. În mai multe studii, bebelușii care au fost alăptați exclusiv păreau să prezinte o recuperare a bacteriilor intestinale benefice în urma nașterii prin cezariană sau a expunerii la antibiotice. Deși este nevoie de mai multe cercetări, aceste constatări subliniază importanța de a ne asigura că familiile au acces la informații și sprijin bazate pe dovezi privind alăptarea. Sperăm că această cercetare va contribui la o mai bună înțelegere a beneficiilor alăptării și va încuraja o cultură în care familiile care aleg să alăpteze sunt sprijinite acasă, la locul de muncă și în comunitățile lor.
Potrivit Revistaioana, autorii insistă și asupra limitelor acestor date. Diferențele observate nu au fost semnificative, iar certitudinea generală a dovezilor a fost evaluată ca fiind foarte scăzută, în principal pentru că majoritatea studiilor incluse au fost observaționale, iar rezultatele au variat. Dr. Heidi Singleton a rezumat astfel: Această analiză este prima care examinează împreună metoda de naștere și expunerea la antibiotice, oferindu-ne o imagine mai completă despre modul în care aceste experiențe comune din viața timpurie pot influența microbiomul intestinal al sugarului. Deși am găsit unele tipare consistente, implicațiile pe termen lung pentru sănătatea copiilor rămân neclare.
Așadar, nu există în acest moment o concluzie simplă de tipul că operația cezariană ar fi dăunătoare sau că antibioticele ar trebui evitate. Din contră, cercetătorii subliniază clar că nașterile prin cezariană și utilizarea antibioticelor nu ar trebui evitate, deoarece sunt adesea esențiale în îngrijirea maternității și neonatală și protejează viețile și sănătatea mamelor și ale bebelușilor. Pentru mamele care au trecut printr-o cezariană sau au primit antibiotice, datele nu indică un dezavantaj permanent, iar alăptarea exclusivă apare ca un posibil factor care poate atenua diferențele observate.
La analiză au contribuit și două mame cu experiență personală, care au susținut concluziile privind alăptarea și au cerut mai mult sprijin din partea serviciilor de sănătate, a angajatorilor și a societății. Profesor Minesh Khashu, neonatolog consultant și profesor de sănătate perinatală la University Hospitals Dorset, a spus: Aceste constatări necesită o explorare ulterioară prin studii concepute și finanțate corespunzător și intenționăm să înființăm o cohortă în Dorset pentru a investiga acest lucru în continuare. De asemenea, este important să oferim un sprijin adecvat pentru alăptare în cadrul sistemelor de sănătate și al societății în general.
