Panica este prima reacție a unui părinte atunci când bănuiește că un copil a înghițit o substanță toxică. Primul impuls este, de obicei, un drum în viteză la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe (UPU) pediatrică. Există însă o soluție mai rapidă și mai eficientă care poate lămuri situația: un apel telefonic la un centru specializat în toxicologie.
Înainte de a pleca spre spital, un telefon la un centru de control al otrăvirilor poate funcționa ca un filtru esențial. Specialiștii de la capătul firului pot evalua rapid gradul de pericol în funcție de substanța ingerată și de cantitate. Astfel, părinții pot afla dacă situația impune îngrijiri medicale de urgență sau dacă poate fi gestionată acasă. Acest prim pas poate scuti familia de ore de așteptare și de stresul asociat unei vizite la spital.
Gestionarea corectă a acestor incidente nu aduce beneficii doar familiei, ci și sistemului medical. Intervenția telefonică reduce presiunea asupra unităților de primiri urgențe pediatrice, care se confruntă adesea cu o aglomerație mare. Revista Ioana Când cazurile care nu necesită spitalizare sunt rezolvate de la distanță, resursele spitalului, de la personal la echipamente, rămân disponibile pentru copiii aflați în situații critice, care au nevoie de îngrijire imediată.
Pe lângă reducerea aglomerației din spitale, o astfel de abordare previne și costurile unei consultații medicale care, în final, se poate dovedi nenecesară. Decizia de a suna mai întâi la un centru specializat este, prin urmare, una practică. Părinții primesc sfaturi clare într-un moment de criză și contribuie la eficientizarea serviciilor medicale de urgență.
