Un nou semnal din cercetare arată că alimentația poate conta nu doar pentru digestie, ci și pentru inimă. La adulții cu boală coronariană, un tip de alimentație asociat cu un microbiom intestinal mai sănătos a fost legat de un risc mai redus de mortalitate de toate cauzele. Concluzia nu promite efecte miraculoase și nici nu sugerează că un anumit regim ar vindeca boala, dar întărește ideea că alegerile din farfurie pot avea relevanță și pentru sănătatea cardiovasculară.
Între 2005 și 2018, studiul a folosit date din NHANES, adică National Health and Nutrition Examination Survey, pentru a analiza legătura dintre boala coronariană și scorurile mai mari la Dietary Index for Gut Microbiota. Rezultatele au arătat că persoanele cu scoruri mai ridicate au avut un risc mai scăzut de mortalitate de toate cauzele. Cercetătorii au observat și că asocierea a fost neliniară, iar cel mai clar avantaj a apărut atunci când scorurile au ajuns la 5 sau mai mult.
Partea importantă pentru viața de zi cu zi nu este urmărirea unei diete perfecte sau foarte stricte. Mai utilă este direcția sugerată de date: o alimentație echilibrată, variată și bazată pe alimente integrale poate susține starea de bine, sănătatea intestinală și, posibil, protecția cardiovasculară. Pentru persoanele care au în familie afecțiuni cardiace sau sunt atente la prevenție, această observație capătă o valoare practică.
Studiul nu arată însă o relație cauzală. Cu alte cuvinte, cercetătorii au identificat o asociere, nu au demonstrat că alimentația a dus direct la scăderea riscului. Potrivit Revistaioana, exact această legătură dintre dietă și risc mai scăzut de mortalitate a fost observată la adulții cu boală coronariană. Această nuanță este importantă, pentru că temperează așteptările nerealiste, fără să anuleze mesajul de fond: obiceiurile alimentare constante pot avea importanță în timp.
În ultimii ani, interesul pentru microbiomul intestinal a crescut mult, inclusiv în legătură cu sănătatea cardiovasculară. În acest context, revin frecvent recomandările legate de diete bogate în fibre și de alimente fermentate. Asta nu presupune meniuri complicate. În practică, fibrele pot însemna alegeri mai dese pentru alimente integrale și mese simple, mai puțin procesate. Alimentele fermentate pot fi introduse în porții mici și regulate, fără schimbări bruște.
Dacă programul este încărcat, pașii mici pot fi mai eficienți decât schimbările spectaculoase de scurtă durată. Un început mai ușor poate fi orientarea spre diversitate, nu spre interdicții. Cu cât farfuria este mai variată și mai apropiată de alimente integrale, cu atât principiile asociate cu un microbiom intestinal sănătos sunt mai simplu de urmat și mai sustenabile pe termen lung.
Scorul de 5 la Dietary Index for Gut Microbiota pare să indice consecvență. Datele publicate nu traduc acest scor într-un meniu exact, așa că nu este util să fie privit ca o țintă fixă într-o aplicație. Mai important este sensul lui: un anumit nivel de continuitate alimentară pare să conteze mai mult decât schimbările ocazionale. Până când cercetările vor clarifica dacă există o relație cauzală, mesajul rămâne unul echilibrat. Pentru cei care au boală coronariană sau urmează recomandări medicale pentru inimă, schimbările de dietă merită discutate și cu un specialist.
