România este sub cod roșu de caniculă, iar efectele se văd deja în camerele de gardă de la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca din București. Dr. Mihaela Rodica Ciolacu, medic primar de medicină de urgență și purtător de cuvânt al spitalului, atrage atenția că primul pas important este prevenția, înainte să fie nevoie de intervenție medicală.
Recomandarea de bază este ca oamenii să reducă expunerea la căldură. Concret, asta înseamnă să rămână în locuință în orele cu temperaturi foarte ridicate, să aerisească doar dimineața și seara și să evite activitățile care încălzesc suplimentar casa. Medicul spune că gesturi aparent mici, precum amânarea călcatului rufelor, folosirea mai rară a mașinii de spălat și reducerea gătitului, pot împiedica acumularea în interior a câtorva grade în plus.
Aglomerația din camerele de gardă este alimentată în principal de pacienți din București și județul Ilfov, dar și din județe apropiate, unde spitalele mai mici nu au suficienți specialiști sau aparatură. În acest context, medicul a subliniat limitele sistemului: „Din păcate, lumea trebuie să înțeleagă că nu va exista un salvator pentru fiecare pacient potențial; niciun sistem medical și nicio țară nu are așa ceva și nici nu va avea paturi la camera de gardă suficiente pentru toată populația Bucureștiului.” Potrivit Lyla, personalul medical încearcă să preia pacienții cât mai repede, însă există intervale în care garda este supraaglomerată. Deși spațiile de îngrijiri au aer condiționat, holurile se răcesc greu, din cauza fluxului mare de pacienți și a ușilor care se deschid permanent.
Dr. Mihaela Rodica Ciolacu insistă că persoanele vulnerabile trebuie să fie cu atât mai prudente. Este vorba despre cei cu boli cronice, aflați sub tratament, vârstnici, copii foarte mici sau persoane care trec prin afecțiuni ce se pot agrava la căldură. „Sfatul simplu este să stăm acasă în perioadele de creștere mare a temperaturii. Atâta vreme cât nu avem o temperatură de confort termic sau suntem sensibili, avem o boală cronică, suntem sub tratament, suntem o persoană vulnerabilă fie din punct de vedere al vârstei, foarte mici sau foarte mari, suntem cu o afecțiune acută care se poate agrava dacă ieșim pe căldură, sfatul cel mai recomandat este să stăm acasă.”
Pentru locuințele care se încălzesc repede, medicul recomandă deschiderea geamurilor dimineața și din nou seara, când temperaturile scad. În restul zilei, pot fi puse pânze îmbibate în apă la geamuri și pot fi trase draperiile, dacă există. În plus, reducerea folosirii aparatelor care degajă căldură ajută la menținerea unui confort termic mai bun, fără costuri suplimentare.
În privința aerului condiționat, recomandarea este clară: aparatul nu trebuie forțat prin setări foarte joase. Diferența indicată este de 3-4 grade sub temperatura de afară, iar în interior sunt considerate rezonabile 23 până la 25 de grade Celsius. „Toată lumea are tendința să folosească aerul condiționat la maximum; este bine să nu-l pună pe temperaturi foarte joase. Cel mai corect este, conform producătorului, cu 3-4 grade sub temperatura de afară. Nu va pune nimeni aerul condiționat pe 30 de grade, dar o temperatură rezonabilă între 23 și 25 de grade în casă cred că oferă confort fără să fie pericol de agravare a afecțiunilor respiratorii, de apariție a nevralgiilor pentru persoanele care stau în jetul de aer, de iritații la nivelul ochilor, de inflamații la nivelul urechii.”
Pentru timpul nopții, sfatul este ca oamenii să nu doarmă direct în bătaia aerului rece, pentru că în somn nu își schimbă poziția la fel de ușor ca în stare de veghe. Iar persoanele cu afecțiuni cronice trebuie să își urmeze strict tratamentul. Dacă starea se agravează, este necesar fie să ia legătura cu medicul curant, fie să se prezinte la camera de gardă. Mesajul final al medicului este unul de responsabilitate: „Dacă suntem conștienți și conștiincioși cu toții, poate că vom depăși această perioadă fără situații grave și de mare urgență.”
