De ce se degradează o casă veche din pământ și lemn
O casă din paiantă sau chirpici, întreținută corect, poate avea o durată de viață de până la 170 de ani. Deși normele actuale prevăd o durabilitate de numai 20 de ani pentru locuințele din chirpici, practica arată că acestea pot rezista 70 sau chiar 150 de ani. Secretul constă în folosirea materialelor potrivite la renovare, care să nu grăbească degradarea structurii.
Casele de paiantă au un schelet de rezistență din lemn (stâlpi, grinzi, contravântuiri), cu pereți de umplutură din împletituri de nuiele acoperite cu lut. Casele din chirpici, în schimb, au pereții zidiți din cărămizi nearse, făcute din pământ, apă și paie. Potrivit Revista Ioana, ambele tipuri de construcții au un inamic comun: umezeala. Orice intervenție care blochează transferul natural de vapori prin pereți reține apa în interior, afectând atât lemnul, cât și pământul.
Greșeala principală: folosirea materialelor moderne, impermeabile
Cea mai costisitoare greșeală în renovarea unei case tradiționale este aplicarea de finisaje moderne, care nu permit peretelui „să respire”. Materiale precum cimentul, polistirenul, gleturile de interior, amorsele sintetice sau vopseaua lavabilă sunt impermeabile. Acestea etanșează pereții din pământ, blocând umiditatea în interior. Consecințele sunt apariția condensului, a mucegaiului și accelerarea degradării structurii de lemn și a pereților de lut. Regula de bază este simplă: orice material nou aplicat pe pereți trebuie să permită ieșirea vaporilor de apă.
Pașii corecți în consolidarea unei case din paiantă sau chirpici
Înainte de a începe orice lucrare structurală, este obligatorie o expertiză tehnică realizată de un expert atestat. Acest pas este reglementat de Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții. Expertul va identifica problemele reale ale casei și va propune soluții de consolidare compatibile cu materialele originale. O astfel de evaluare previne investițiile în lucrări care arată bine la suprafață, dar care subminează rezistența casei pe termen lung.
1. Consolidarea fundației
Protejarea pereților de umezeala din sol este esențială. O fundație corect executată trebuie să aibă o adâncime de 50-90 cm, iar soclul (brâul) trebuie să fie înălțat cu peste 30 cm de la nivelul solului. Pentru casele vechi cu fundație precară, se recomandă subzidirea. Această operațiune se face treptat, pe porțiuni de maximum 1 metru, pentru a nu destabiliza construcția.
2. Întărirea structurii și a pereților
Soluțiile de consolidare a structurii de rezistență trebuie alese în urma expertizei tehnice. Printre metodele utilizate se numără:
- Cămășuirea pereților cu tencuială armată;
- Înlocuirea elementelor de lemn degradate;
- Adăugarea unor stâlpi de rezistență din metal sau beton armat.
Izolarea termică a pereților exteriori trebuie, de asemenea, să fie realizată cu materiale permeabile la vapori, care nu favorizează apariția condensului.
Costurile renovării: la ce să vă așteptați
Reabilitarea și consolidarea unei clădiri vechi din paiantă sau chirpici pot fi mai costisitoare decât construcția unei locuințe noi. Estimările arată că bugetele pot fi cu 20-25% mai mari. Diferența de preț nu vine doar din costul materialelor, ci mai ales din manoperă. Lucrările necesită mii de ore de muncă manuală și meșteri specializați, ceea ce crește considerabil costul final comparativ cu execuția mecanizată a unei case din beton sau BCA.
