Ministerul Finanțelor a atras joi o sumă colosală de la băncile din România, peste 1,19 miliarde de lei, depășind cu mult planul inițial. Această mișcare de a atrage capital vine pe fondul unui necesar tot mai mare de bani pentru acoperirea cheltuielilor curente și rostogolirea datoriilor mai vechi ale statului.
Băncile se înghesuie să împrumute statul
Și totuși, apetitul instituțiilor de credit pentru titlurile de stat rămâne extrem de ridicat. Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, 1,192 miliarde de lei de la bănci printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont, cu maturitatea la 12 luni. Randamentul mediu oferit a fost de 6,11% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României.
Cifrele vorbesc de la sine.
Valoarea nominală a emisiunii a fost de doar 500 milioane de lei, însă băncile au subscris oferte în valoare totală de 1,499 miliarde de lei. Până la urmă, de ce și-ar asuma o bancă riscuri creditând firme private când poate parca banii într-un plasament sigur, garantat de stat, cu un randament de peste 6%? Atracția pentru aceste instrumente (unde investitorul cumpără titlul la o valoare inferioară celei nominale și încasează valoarea întreagă la scadență) este evidentă.
Nevoia de bani crește de la o lună la alta
V-ați gândit vreodată cum se rostogolește datoria publică în practică? Răspunsul stă chiar în planurile Ministerului Finanțelor. Pentru luna mai 2026, instituția a planificat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 4,6 miliarde de lei. La această sumă se poate adăuga încă 15% prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive.
Suma de 4,6 miliarde lei este cu 700 milioane lei mai mare faţă de cea programată în luna aprilie 2026, de 3,9 miliarde de lei. Așa cum arată o investigație a Financiarul, ritmul de îndatorare guvernamentală accelerează vizibil. Acești bani vor fi destinați refinanţării şi rambursării anticipate a datoriei publice, dar și finanţării deficitului bugetului de stat. Diferența de 700 de milioane de lei între două luni consecutive reflectă o presiune constantă pe trezoreria statului.
Nota de plată pentru economie
Dar de ce are statul nevoie de sume atât de mari într-un timp atât de scurt? Banii atrași de la bănci nu rămân blocați, ci se întorc rapid în economie sub formă de salarii, pensii și alte plăți curente. Practic, acoperă decalajul permanent dintre ce încasează statul și ce cheltuiește.
Numai că dobânzile plătite băncilor reprezintă un cost real, suportat direct din bugetul public. Când statul absoarbe volume uriașe de capital din piață, lichiditatea disponibilă pentru creditarea companiilor private se restrânge. Asta menține costul finanțării la niveluri ridicate pentru mediul de afaceri. un antreprenor care caută bani pentru dezvoltare concurează, indirect, cu nevoia acută de finanțare a statului român. Iar băncile au pus pe masă la licitația de joi fix 1,499 miliarde de lei, o sumă de aproape trei ori mai mare decât valoarea nominală lansată inițial pe piață.
