Patru rețete de ciorbă de pește din diferite zone ale țării

Patru rețete de ciorbă de pește din diferite zone ale țării

Ciorba țărănească de pește, rețeta de bază

Cea mai răspândită variantă este ciorba țărănească, preparată în aproape toată țara. Rețeta este flexibilă și se adaptează în funcție de peștele local disponibil, cel mai adesea crap sau caras. Pentru preparare, se pornește de la aproximativ un kilogram de pește, la care se adaugă o varietate de legume: ceapă, morcovi, țelină, ardei și cartofi. La final, se adaugă suc de roșii. Elementul cheie este modul de acrire, care diferă de la o gospodărie la alta. Se poate folosi borș, zeamă de varză sau chiar măcriș, fiecare oferind un gust distinct.

Borșul de pește moldovenesc, cu orez în loc de cartofi

În Moldova, o regiune cu peste 150 de iazuri, rețeta de borș de pește seamănă mult cu cea țărănească, dar are o particularitate importantă: cartofii sunt înlocuiți cu orez. Această modificare schimbă consistența zemii, pe care orezul o leagă diferit. Peștele preferat pentru această rețetă este crapul. Tot în această zonă se prepară și borșuri din pești răpitori, cum ar fi știuca sau somnul. Acestea, gătite tot cu legume, borș și suc de roșii, oferă un gust mai intens comparativ cu varianta clasică.

Ciorba ciocăneșteană, o inovație din Bucovina

O rețetă modernă, apărută în urmă cu cinci ani, este ciorba ciocăneșteană de păstrăv. Aceasta a fost creată de părintele Artemie în bucătăria Mănăstirii Petru și Pavel din satul Botoș, comuna Ciocănești, județul Suceava. Preparatul este o adaptare a ciorbei rădăuțene, în care carnea de pui a fost înlocuită cu păstrăv afumat. Pe lângă pește, ciorba mai conține hribi și smântână. Invenția a pornit dintr-o necesitate practică a mănăstirii, unde dieta este fără carne. Potrivit informațiilor publicate de Lyla, rețeta a devenit treptat populară în rândul localnicilor din zona Țara Dornelor.

Storceagul din Delta Dunării, supa căzăcească

În Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, se gătește storceagul, considerat „regina ciorbelor de pește”. Rețeta este de origine căzăcească, iar numele său se traduce din ucraineană prin „ceva gătit repede”. Acest detaliu subliniază specificul preparatului, care se bazează pe ingrediente proaspete, disponibile la îndemână, și pe o metodă rapidă de gătire specifică Deltei. Storceagul reflectă legătura directă dintre gastronomie, comunitate și resursele locale.