Criza de personal de la Spitalul pentru Copii „Marie Curie” are efect direct asupra capacității secției ATI. Din cele 27 de paturi existente inițial, au rămas funcționale 22, după plecarea a șapte asistente medicale. Două au demisionat, iar celelalte sunt în concediu medical sau în concediu de creștere a copilului.
Reducerea cu cinci posturi a dus și la închiderea a cinci paturi pentru copiii în stare critică. În aceste condiții, secția ATI funcționează sub capacitatea inițială tocmai într-un moment de presiune maximă. Pentru a putea elibera paturile ocupate, spitalul oprește internările pentru săptămâni întregi, iar presiunea se mută către restul rețelei medicale. Pentru copiii care așteaptă transferul, șansele se reduc.
Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției ATI de la Spitalul pentru Copii „Marie Curie”, a spus că unul dintre bebelușii aflați pe lista de așteptare a murit înainte să poată fi transferat. „De unul am aflat că a murit între timp. Nu am putut să îl luăm. Când avem 22 de pacienți, atunci suntem la maximum.” Medicul a explicat și mecanismul care blochează internările noi atunci când nu există suficient personal pentru toate paturile disponibile teoretic.
Într-un articol publicat de Jurnalul Național, Cătălin Cîrstoveanu a descris consecințele lipsei de personal din terapie intensivă pediatrică. „Evident că nu au șanse, evident că nu mai au nicio șansă, pentru că oprim săptămâni în șir internările aici ca să ajungem să eliberăm cele cinci paturi pentru care nu avem asistente.”
Guvernul a aprobat deblocarea a 22 de posturi la „Marie Curie”, în baza unui memorandum avizat de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Măsura vizează o urgență punctuală dintr-un spital de referință, însă aprobarea nu schimbă automat situația din secție. Nu sunt precizate nici calendarul angajărilor efective, nici structura celor 22 de posturi.
Problema practică rămâne aceeași: spitalul a pierdut șapte asistente și are cinci paturi închise, iar ocuparea posturilor aprobate nu înseamnă automat că vor fi găsiți rapid oameni deja formați pentru terapie intensivă pediatrică, chirurgie cardiacă, CRLT și ventilație mecanică. Cătălin Cîrstoveanu a legat această dificultate de salarii și de migrația personalului. „De unde aduc eu 8 asistente acum, trainuite, pentru pacienții critici, operații, chirurgie cardiacă, CRLT, ventilație mecanică? Poate din afara țării, poate cei care au plecat și care sunt în afara țării și lucrează acolo în condiții deosebite.”
În aceeași intervenție, medicul a făcut și o comparație legată de piața muncii: „Pe un rigipsar s-ar bate orice asistentă un rigipsar bun câștigă 2.000 de euro.”
Federația Sanitas consideră că deblocarea celor 22 de posturi nu acoperă dimensiunea reală a problemei. Dacă pentru „Marie Curie” au fost aprobate 22 de posturi, sindicatul susține că în întregul sistem sanitar trebuie deblocate urgent peste 25.000, adică de peste 1.100 de ori mai multe decât măsura decisă acum pentru acest spital.
Managerii de spitale avertizează că deficitul de personal a devenit o problemă națională. Închiderea de paturi și de secții pune presiune suplimentară pe echipele rămase și îngreunează accesul pacienților la îngrijiri. Pentru familii, efectele se văd în așteptarea transferurilor, în internări amânate și în mai puține locuri disponibile în zonele critice ale spitalelor.
La „Marie Curie”, decizia Guvernului creează cadrul administrativ pentru angajări, însă medicii și sindicatele avertizează că vulnerabilitatea rămâne fără recrutare efectivă și fără o soluție mai amplă pentru blocajul de posturi. Mesajul transmis de Sanitas este direct: „Trebuie să moară oameni, de data asta copii, ca să se deblocheze posturile în Sănătate. Sunt peste 25.000 de posturi care trebuie deblocate urgent.”
