Cincizeci și două de mii de lei, adică economiile strânse în aproape douăzeci de ani de muncă. Atât a pierdut o pensionară din Vaslui după un clip de pe YouTube în care un bancher cunoscut și alte figuri publice păreau să recomande o platformă de investiții. Clipul era fals, iar cazul ei a fost folosit ca exemplu într-un ghid publicat în 2024 de Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC).
O înșelătorie crypto se recunoaște de cele mai multe ori după promisiunea unui profit garantat, după graba cu care ți se cere să decizi și după insistența de a muta monedele într-un portofel ales de altcineva. Când, la final, apare și o taxă pentru retragere, frauda e aproape sigură. Oricare dintre aceste semne e suficient ca să oprești transferul.
Povestea pensionarei deschide un material amplu publicat pe 16 noiembrie 2026 de Cryptology.ro, site de știri și analize crypto în limba română, care a pus față în față avertismentele autorităților române cu dosarele DIICOT și cu cele mai mari fraude crypto din ultimul deceniu.
Anul 2025 a adus pierderi record din înșelătorii crypto
Escrocii din piața crypto au încasat în 2025 mai mult decât în oricare an anterior. Firma de analiză blockchain Chainalysis a identificat cel puțin 14 miliarde de dolari ajunși în portofelele lor și estimează că totalul final ar putea trece de 17 miliarde. Cel mai repede au crescut înșelătoriile prin impersonare, în care atacatorul se dă drept bancă, exchange sau instituție publică. Volumul lor a urcat cu 1.400% față de 2024, iar suma medie plătită de o victimă a crescut de la 782 la 2.764 de dolari. Grupările care au lucrat cu instrumente de inteligență artificială au strâns, în medie, de 4,5 ori mai mulți bani decât celelalte.
Datele FBI arată același lucru. Raportul anual al centrului IC3, publicat în aprilie 2026, consemnează 181.565 de plângeri legate de crypto și pierderi de 11,37 miliarde de dolari, cu 22% mai mult decât în anul precedent. Aproape 40% din sumă, adică în jur de 4,4 miliarde, a fost pierdută de persoane trecute de 60 de ani. Povestea cuplului de pensionari care și-a lăsat economiile într-un bancomat de criptomonede și acum dă în judecată Bitcoin Depot arată cât de scurt poate fi drumul de la un apel telefonic la o pierdere definitivă. Pentru România nu există o statistică publică de acest fel.
Semnalele care se repetă în aproape orice înșelătorie crypto
Aproape fiecare escrocherie crypto urmează același traseu, care pornește de la o promisiune ce sună prea bine și se termină cu un transfer imposibil de anulat. Diferă doar decorul.
Profitul garantat și graba
Un randament „garantat” pe o piață atât de volatilă ca cea crypto ar trebui să te oprească din prima. Comisia americană pentru tranzacționarea contractelor futures pe mărfuri (CFTC) a avertizat încă din ianuarie 2024 că inteligența artificială nu poate garanta profituri din trading. Ca exemplu a dat Mirror Trading International, care promitea cel puțin 10% pe lună și s-a dovedit o schemă Ponzi de aproximativ 1,7 miliarde de dolari. Promisiunea vine aproape mereu însoțită de grabă. Oferta ar expira chiar azi, iar despre „oportunitate” ar fi bine să nu afle nimeni din familie.
Portofelul ales de altcineva și accesul la distanță
Scenariul clasic începe cu un „consultant” amabil, care te ajută să cumperi USDT cu cardul și îți dă apoi o adresă de portofel despre care spune că aparține platformei de investiții. Din clipa aceea, banii sunt ai lui. Un transfer pe blockchain nu poate fi anulat, nici de bancă, nici de altcineva. Tot de aici pornesc și înșelătoriile cu monede contrafăcute, explicate pe larg în materialul despre USDT fals și cum îl recunoști. Variantele mai agresive merg mai departe și cer instalarea unei aplicații de acces la distanță, de exemplu AnyDesk sau TeamViewer. Cu ea, escrocul vede tot ce apare pe ecranul tău, inclusiv parolele și codurile primite prin SMS. Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au descris exact acest tipar într-un dosar din iunie 2026.
Taxa de deblocare, inclusiv în numele ANAF
O platformă care îți cere bani ca să-ți dea banii este, aproape fără excepție, o fraudă. Comisionul de retragere, „taxa de deblocare” sau un presupus impozit ANAF care trebuie plătit în USDT sunt doar alte depuneri, cu alt nume. În realitate, câștigurile din crypto se declară prin declarația unică, iar impozitul se plătește direct la ANAF, niciodată platformei care îți ține banii. Când victima se oprește în sfârșit din plătit, apar de obicei „recuperatorii”, care promit să aducă înapoi suma pierdută în schimbul unui avans. Directoratul a semnalat chiar și mesaje în care escrocii se prezintă drept DNSC sau Poliția Română și cer plata unor amenzi.
Deepfake-urile cu oameni cunoscuți au ajuns și în România
Clipurile falsificate cu personalități publice au devenit una dintre cele mai eficiente metode prin care escrocii atrag victime noi. În februarie 2026, Banca Națională a României a avertizat asupra unor videoclipuri deepfake în care guvernatorul Mugur Isărescu recomanda o așa-zisă „Platformă Națională de Investiții”, prezentată fals drept un parteneriat cu Florin Talpeș, CEO-ul Bitdefender. Câteva luni mai târziu, în iunie 2026, o operațiune comună în România, Republica Moldova și Ucraina a vizat o grupare care folosea imaginea premierului și a guvernatorului BNR. Cel puțin 43 de români pierduseră deja în jur de 3,6 milioane de lei.
DNSC sfătuiește să urmărești buzele, care se sincronizează prost cu sunetul, mai ales pe literele b, m și p. Clipitul poate părea mecanic, dinții sau umbrele pot arăta ciudat, iar imaginea se deformează adesea când persoana întoarce capul. Cel mai sigur test rămâne totuși căutarea anunțului pe site-ul oficial sau pe pagina verificată a instituției. Regula funcționează la fel de bine și în cazul mesajelor aparent oficiale trimise în numele producătorilor de hardware, cum s-a văzut la falsa actualizare de firmware Ledger.
Mihai Popa, analistul Cryptology.ro care a urmărit aceste dosare, observă că escrocii își mută scenariile exact acolo unde se mută și publicul. Pe măsură ce adoptarea pe scară largă a aplicațiilor descentralizate dapps aduce în piață tot mai mulți începători, crește și numărul celor care nu fac încă diferența dintre un portofel propriu și unul controlat de altcineva.
Pig butchering, frauda care începe cu un mesaj greșit
Pig butchering este o escrocherie de durată, în care infractorul construiește mai întâi o prietenie sau o relație romantică și abia după aceea aduce vorba despre investiții. Totul pornește adesea de la un mesaj trimis „din greșeală” pe WhatsApp ori de la o conversație începută pe o aplicație de întâlniri. Primele retrageri sunt mici și merg fără probleme, tocmai ca victima să capete încredere. Apoi contul se blochează sau apar plăți „obligatorii” noi. Amnesty International a identificat în 2025 cel puțin 53 de complexe de fraudă de acest tip numai în Cambodgia, cu relatări despre trafic de persoane și muncă forțată.
Dosarele din România și marile fraude din istorie
Cazurile anchetate de DIICOT arată că astfel de scheme funcționează de ani buni și în România. În mai 2023, procurorii au descris o rețea de call centere care, între 2017 și 2020, înșelase aproximativ 33.000 de oameni cu peste 89 de milioane de euro, pornind de la depuneri inițiale de 200 sau 250 de euro. În iulie 2025 au mai fost destructurate șase call centere, patru în București și două în Brașov.
La scară globală, cifrele devin greu de cuprins, chiar dacă nu măsoară toate același lucru. Prăbușirea Terra/Luna din 2022 a șters în jur de 40 de miliarde de dolari, iar Do Kwon a fost condamnat în decembrie 2025 la 15 ani de închisoare. În cazul FTX, aproximativ 8 miliarde de dolari din banii clienților au ajuns la Alameda Research. Pedeapsa de 25 de ani primită de Sam Bankman-Fried a fost menținută după ce instanța de apel i-a respins contestația, pe 12 iunie 2026. OneCoin a strâns peste 4 miliarde de dolari, iar fondatoarea sa, Ruja Ignatova, a dispărut în 2017.
Cum verifici o platformă înainte de primul transfer
Ca să verifici o platformă crypto, trebuie să afli cine o operează, dacă are autorizație pentru serviciul pe care îl oferă și unde ajung, concret, banii. În Uniunea Europeană, primul loc în care cauți este registrul ESMA al furnizorilor autorizați conform MiCA. Perioada de tranziție s-a încheiat pe 1 iulie 2026, iar ESMA atrage atenția că nu toți cei care operează după această dată au primit autorizație. România are o situație aparte, explicată în analiza despre motivele pentru care ASF nu poate autoriza nicio platformă crypto din România. Pentru investițiile clasice rămân utile registrul ASF și lista entităților neautorizate publicată de autoritate.
Domeniile care imită un brand cunoscut sunt o altă capcană frecventă. DNSC a dat ca exemplu adresa „epantofi.online”, care copia numele și sigla unui magazin real. De aceea, orice instrucțiune de plată se confirmă printr-un număr de telefon sau o adresă pe care ai găsit-o singur, nu prin linkul primit în mesaj.
Ce faci dacă ai trimis deja bani unui escroc
Primul lucru pe care îl faci după o fraudă crypto este să nu mai trimiți niciun ban, oricât de convingător ar suna cel care îți spune că o ultimă plată deblochează totul. Apoi păstrezi tot ce poate ajuta ancheta. Capturile de ecran și adresa exactă a site-ului contează la fel de mult ca adresele de portofel și hash-urile tranzacțiilor, pentru că pe baza lor anchetatorii pot urmări traseul banilor.
Cu dovezile strânse, suni la bancă pentru blocarea cardurilor și pentru eventualele contestații. Anunți apoi exchange-ul de pe care ai cumpărat monedele și le dai adresele către care au plecat fondurile, pentru că platformele centralizate le pot îngheța uneori, dacă află la timp. Plângerea se depune la poliție, iar incidentul se raportează la DNSC, la numărul 1911 sau pe platforma pnrisc.dnsc.ro. Firmele de investiții neautorizate pot fi semnalate și la ASF. Dacă ai instalat o aplicație de acces la distanță, o ștergi, îți schimbi parolele de pe un dispozitiv curat și activezi autentificarea în doi pași.
Cinci minute de verificare cântăresc mai mult decât orice randament promis
Câteva minute de verificare opresc cele mai multe înșelătorii crypto, pentru că toate se sprijină pe grabă. Victimele din dosarele analizate nu au un profil comun. Au căzut însă în aceeași capcană, construită din încredere câștigată treptat, din presiune aplicată la momentul potrivit și din transferuri care nu mai pot fi întoarse. Înainte de orice transfer mare, merită să cauți platforma în registru și să suni instituția la numărul de pe site-ul ei oficial. Monedele nu se mută niciodată în portofelul altcuiva, oricine ar fi acela. Ajută enorm și o discuție cu cineva de încredere, care vede situația din afară. Escrocii mizează pe faptul că nu vei face nimic din toate acestea, iar fiecare minut de răgaz le strică planul.
Întrebări frecvente despre înșelătoriile crypto
Pot recupera criptomonedele trimise unui escroc?
Uneori, dar rar. Dacă monedele au ajuns pe un exchange centralizat, platforma le poate îngheța la cererea victimei sau a anchetatorilor, așa că sesizarea trebuie făcută imediat, cu adresele destinatare și hash-urile tranzacțiilor. Odată ajunse într-un portofel controlat direct de escroc, fondurile nu mai pot fi întoarse. Cei care promit recuperarea contra unui avans sunt, aproape mereu, escroci la rândul lor.
Care este diferența dintre o schemă Ponzi și o schemă piramidală?
Într-o schemă Ponzi, „profiturile” investitorilor mai vechi sunt plătite din banii celor noi, iar participanții cred că organizatorul face tranzacții reale. Într-o schemă piramidală, câștigul depinde direct de recrutarea altor oameni. Ambele modele se prăbușesc în momentul în care intră mai puțini bani noi decât trebuie plătiți.
De ce sunt vizate mai des persoanele în vârstă?
Persoanele în vârstă au de obicei economii mai mari, cunosc mai puțin felul în care funcționează un portofel crypto și răspund mai des la apeluri de la oameni care par oficiali. Potrivit FBI IC3, cei trecuți de 60 de ani au suportat în 2025 aproape 40% din pierderile din fraude crypto raportate în Statele Unite.
Sunt sigure bancomatele de criptomonede?
Bancomatul în sine nu e o fraudă, însă escrocii îl folosesc des ca punct de plată, pentru că transformă rapid numerarul în crypto trimis la o adresă aleasă de ei. FBI a raportat pentru 2025 pierderi de aproximativ 389 de milioane de dolari prin astfel de aparate, cu 58% mai mult decât în anul anterior. Nicio instituție legitimă nu cere plăți printr-un bancomat crypto.
O reclamă pe Facebook sau YouTube înseamnă că platforma e legitimă?
Nu. Rețelele sociale nu verifică dacă cei care cumpără reclame au autorizație financiară. În 2026 au circulat în România zeci de reclame false cu figuri publice, multe pornite de la aceeași pagină. Autorizarea unei platforme se verifică doar în registrele oficiale ale ESMA sau ASF.
Ce faci dacă cineva îți cere fraza seed?
Închizi conversația. Fraza de recuperare, numită și seed phrase, dă control complet asupra portofelului, iar niciun exchange, producător de hardware, instituție sau „suport tehnic” nu are nevoie de ea. Oricine o cere încearcă, de fapt, să-ți golească portofelul.
Sursa articolului
Acest material este o versiune rescrisă și adaptată a articolului „Cum eviți înșelătoriile crypto și ce semne de alarmă trebuie să recunoști?”, semnat de Mihai Popa și publicat pe 16 noiembrie 2026 pe Cryptology.ro. Articolul original poate fi citit integral la adresa https://cryptology.ro/cum-eviti-inselatoriile-crypto-semne-de-alarma.