Curățarea bucătăriei poate contamina mâncarea dacă produsele sunt pulverizate lângă alimente neprotejate. Înainte de folosirea sprayurilor, alimentele se pun deoparte. Cele care rămân în zona de lucru trebuie acoperite complet sau sigilate, pentru ca particulele de produs purtate prin aer să nu ajungă în preparate.
Această precauție privește ingredientele potențial toxice din produsele de curățare, potrivit Delish. Separat, ustensilele folosite pe mai multe suprafețe pot transporta bacterii, iar aplicarea soluțiilor pe aparate încă fierbinți poate provoca deteriorări. Pașii diferă în funcție de ceea ce se curăță.
Bureții și lavetele se aleg pentru suprafețe diferite
„Folosirea aceluiași burete pe blat, în chiuvetă și pe tocător răspândește rapid bacterii precum E. coli și Salmonella”, avertizează Alicia Sokolowski, cofondatoare AspenClean, în recomandările sale despre curățarea bucătăriei.
Pentru a preveni contaminarea încrucișată, specialista recomandă bureți sau lavete diferite, în funcție de suprafața pe care sunt folosite. Contaminarea încrucișată înseamnă aici transferul bacteriilor dintr-un loc în altul prin aceeași ustensilă de curățare.
Bacteriile purtate de ustensile nu sunt singura sursă de contaminare în bucătărie. Produsele chimice agresive pot elibera gaze toxice care afectează calitatea aerului din locuință. Folosite în apropierea ingredientelor sau a preparatelor, ele pot crește și riscul de contaminare a alimentelor. Este un risc diferit de transferul bacteriilor prin bureți și lavete: în acest caz, substanțele din produsele de curățare sunt cele care pot ajunge la mâncare.
Produsele agresive nu se aplică unele peste altele
Jenna Arkin, director de inovare la ECOS, consideră că folosirea excesivă a substanțelor chimice agresive este una dintre cele mai mari greșeli pe care le observă în bucătării. „Oamenii cred că mai puternic înseamnă mai curat, dar nu este întotdeauna așa”, spune ea despre alegerea produselor pentru curățenie.
Arkin avertizează că folosirea mai multor produse puternice, aplicate unele peste altele, poate provoca reacții chimice periculoase. Ea atrage atenția în special asupra combinării produselor cu înălbitor și amoniac.
Alicia Sokolowski explică efectele acestor amestecuri și include în avertisment și oțetul. Înălbitorul combinat cu oțet sau cu amoniac poate elibera gaze toxice, capabile să provoace probleme respiratorii grave și să afecteze puternic aerul din locuință.
Alternativa recomandată de Arkin începe cu îndepărtarea firimiturilor sau a prafului. Abia după această etapă se folosește un produs universal de curățare blând, pe bază de plante. Ordinea recomandată este îndepărtarea resturilor, urmată de aplicarea soluției, nu suprapunerea mai multor produse agresive.
Dezinfectantul are nevoie de timp înainte de ștergere
Pulverizarea urmată imediat de ștergere este o altă greșeală. Potrivit Sokolowski, majoritatea dezinfectanților au nevoie de timp pentru a distruge eficient germenii; îndepărtarea lor prea repede scurtează tocmai această etapă.
Recomandarea specialistei este ca dezinfectantul să fie lăsat să acționeze un minut sau două înainte de ștergere. Timpul de acțiune reprezintă perioada în care produsul rămâne pe suprafață, nu durata în care aceasta este frecată cu buretele sau laveta.
Locurile mai puțin vizibile intră în programul de curățenie
Blatul și frigiderul nu acoperă toate zonele care necesită atenție. Pentru locurile ușor de omis, Arkin recomandă setarea unei alerte lunare de curățare. Lista ei include:
- Dispozitivul de mărunțire a resturilor alimentare din chiuvetă, acolo unde există.
- Partea interioară a mânerelor ușilor.
- Filtrul mașinii de spălat vase.
Separat de aceste zone mai puțin vizibile, Sokolowski atrage atenția asupra locurilor atinse frecvent. Bacteriile se pot acumula rapid pe ele, iar curățarea nu trebuie să le ocolească:
- Întrerupătoarele de lumină.
- Mânerele robinetelor.
- Chiuveta.
- Butoanele dulapurilor.
Aerisirea însoțește folosirea produselor de curățare
„Vaporii produselor convenționale de curățare se pot acumula, mai ales în bucătăriile mici”, explică Sokolowski.
Recomandarea ei este aerisirea corespunzătoare în timpul curățeniei. Produsele mai puternice agravează problema vaporilor și a mirosurilor, iar ștergerea suprafețelor nu înseamnă că vaporii eliberați în încăpere au dispărut.
Plita și cuptorul cu microunde se curăță după răcire
„Aplicarea produsului de curățare direct pe plitele încă fierbinți sau pe cuptoarele cu microunde ori pe panourile aparatelor poate provoca deteriorări sau reacții chimice din cauza căldurii”, mai avertizează Sokolowski.
Înainte de curățarea plitei sau a cuptorului cu microunde, suprafețele trebuie lăsate să se răcească complet. Această etapă precedă aplicarea produsului de curățare, inclusiv atunci când aparatul urmează să fie doar șters.
Contează și locul pulverizării: produsul se aplică pe lavetă, cu care se curăță apoi suprafața. Nu se pulverizează direct pe componentele electronice, pe panourile aparatelor sau pe celelalte suprafețe de curățat.
