Românul ajuns expert mondial în încălzirea globală, AVERTIZEAZA ! Ce se va intampla cu temperaturile….

407
Cercetător la Universitatea din Washington-Seattle, Cristian Proistosescu a publicat recent în prestigioasa revistă „Science Magazine“, împreună cu profesorul Peter Huybers, un studiu revoluţionar şi alarmant despre încălzirea globală, studiu ce arată că încălzirea globală ar putea fi mai rapidă decât se credea şi că planeta se încălzeşte diferit, existând zone unde încălzirea este mai lentă, scrie adevarul.ro. 

Studiul, despre care au scris în termeni laudativi publicaţii prestigioase precum „The Washington Post“, „The Guardian“, „Bloomberg“, „Chicago Tribune“ şi „Harvard Gazette“, a fost realizat timp de cinci ani, pe perioada studiilor doctorale ale lui Cristian Proistosescu. El şi-a luat doctoratul anul trecut la Harvard, la doar 30 de ani, tema lucrării fiind legată de schimbările climatice. O minte strălucită, Cristian Proistosescu a absolvit în 2009 cu onoruri Universitatea Princeton, pe durata studiilor primind două premii pentru cercetări excepţionale. În 2005 a luat medalia de aur la olimpiada internaţională de fizică, iar în 2004 a luat medalie de bronz. Universitatea din Washington-Seattle, unde lucrează Cristian Proistosescu, a dat până acum şapte laureaţi ai Premiului Nobel.

 „ Adevărul“: De unde a pornit ideea de a face un studiu despre încălzirea globală?

loading...

Cristian Proistosescu: Încălzirea globală devine, încet-încet, una dintre problemele fundamentale cu care omenirea începe să se confrunte. Sunt multe detalii importante la care comunitatea de cercetare lucrează – cum va fi afectată agricultura, când şi cât va creşte nivelul mării, vor deveni uraganele mai puternice? Însă, poate întrebarea fundamentală rămâne: cât se va încălzi în medie pământul pentru o anumită cantitate de dioxid de carbon? Acest număr este numit „Sensibilitatea Climatului“, fiind numărul care leagă emisiile de dioxid de carbon şi încălzirea globală. Este punctul de legătură dintre politicile economice şi costurile încălzirii globale. Ultimul raport al Panoului Interguvernamental pentru Încălzirea Climatului (IPCC) a concluzionat că momentan nu există un estimat optim pentru acest număr, întrucât modelele numerice pe care le folosim pentru a prezice încălzirea globală în viitor nu sunt compatibile cu încălzirea globală observată în ultimele două secole. Problema explicării acestei incompatibilităţi dintre modele şi date istorice atârna de ceva ani în aer. Noi lucrăm la o teorie despre separarea diverselor procese climatice în funcţie de timpul de manifestare, şi, la un moment dat, ne-am dat seama ca această teorie poate explica şi rezolva incompatibilitatea.

Studiul privind încălzirea globală pe care l-ai realizat împreună cu profesorul Peter Huybers, îndrumătorul lucrării tale de doctorat, a stârnit deja multe reacţii pozitive şi aprecieri. Care ar fi cele mai importante concluzii ale acestui studiu?

Încălzirea observată de la revoluţia industrială şi până astăzi s-a petrecut aproape în totalitate prin procesele rapide, motiv pentru care majoritatea încălzirii a fost observată în special pe continentele emisferei nordice. Există însă şi procese lente, asociate în special cu oceanele tropicale şi cu mările sudului. Studiul nostru a arătat că atunci când aceste zone se vor încălzi, va exista o amplificare a încălzirii globale pe toată suprafaţa pământului. Această amplificare nu a fost încă observată în datele istorice, motiv pentru care ele păreau, în mod eronat, incompatibile cu predicţiile pentru viitor.

MAI PUŢINI NORI PE CER, MAI MULTE RADIAŢII SOLARE

De ce se încălzesc anumite zone ale planetei mai repede decât altele?

Foarte simplu: apa are o capacitate calorică mult mai mare decât uscatul. Este acelaşi fenomen care face ca apa mării să se încălzească mult mai târziu decât aerul înconjurator, şi care face ca temperatura pe litoral vara să fie mai scăzută decât în mijlocul continentului. Partea complicată este ce se va întâmpla după ce aceste oceane se vor încălzi. Toate modelele noastre sugerează că se va reduce cantitatea de nori care în medie fac umbră pământului. Acest lucru va duce la o absorbţie mai mare de radiaţii solare şi astfel va duce la amplificarea încălzirii globale. Problema, după cum am spus, este că acest efect nu a fost încă observat în datele istorice, aşa că este foarte greu să reducem incertitudinea asociată cu modelele numerice.

loading...