Pașii sunt foarte clari în Constituţie. Ce se întâmplă după refuzul lui Iohannis…

300

Președintele Klaus Iohannis a respins propunerea făcută de coaliția PSD-ALDE pentru funcția de premier și i-a rugat pe reprezentanții majorității din Parlament să vină cu o nouă propunere. Imediat după declarația scurtă a președintelui au apărut în spațiul public zvonuri că PSD-iștii se pregătesc de război politic.

Președintele PSD liviu Dragnea a fost foarte categoric după consultările de săptămâna trecută cu Iohannis. ”Dacă demersul nostru, legitimitatea dată de vot nu va fi respectată, vom acționa în consecință. Eu am venit cu o singură propunere, dacă va fi refuzată ne vedem în altă parte”, a declarat Liviu Dragnea după ce a propus-o pe Sevil Shhaideh.

Conform Constituției însă, președintele Klaus Iohannis poate să respingă o propunere venită dinspre partidele parlamentare. Această decizie nu duce automat la o criză politică. Acest lucru este confirmat de fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean.

„PSD să vină cu altă propunere. Nu-l poate obliga nimeni pe președinte să desemneze o persoană pe care nu o dorește”, a precizat, pentru Agerpres, Zegrean.

loading...

Întrebat cum comentează faptul că în spațiul public a fost vehiculată ideea suspendării președintelui, Augustin Zegrean a spus ca șeful statului doar „își face treaba”.  „Ăsta ar fi un motiv de suspendare? El își face treaba. Constituția îi dă voie să desemneze sau nu persoana care i-a fost propusă”, a adăugat fostul presedinte al CCR.

Conform articolului 85 din Constituția României, ”preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Desemnarea candidatului se face ”în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”, conform articolului 103 din Constituție.

Pașii următori sunt descriși în același articol 103, la paragrafele (2) și (3). ”Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.”

Ce se întâmplă dacă premierul desemnat nu primește votul de încredere al Parlamentului

În cazul în care premierul desemnat de președinte nu primește votul de încredere al parlamentului, președintele trebuie să desemneze o altă persoană. Dacă și această a doua propunere este respinsă, președintele poate să dizolve Parlamentul.

Iată ce spune articolul 89 din Constituție. ”După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.”

loading...