IOHANNIS a semnat, PE ASCUNS, decretul de promulgare a legii pentru INSTITUIREA ZILEI LIMBII MAGHIARE. DOCUMENT

680
In timp ce tara fierbe, presedintele Klaus Werner Iohannis a gasit de cuviinta sa semneze, astazi, pe sest, decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea Zilei Limbii Maghiare.   
Potrivit legii, Ziua Limbii Maghiare este marcată la 13 noiembrie.
La această dată vor fi prezentate valorile minorității maghiare, tradițiile și obiceiurile ungurești.
„Cu această ocazie vor fi organizate manifestări culturale, prezentări de carte, precum și omagieri ale unor personalități ale comunității maghiare, spectacole cultural-artistice, oferind astfel într-un mod instituționalizat posibilitatea ca reprezentanții altor etnii să aibă acces la universul cultural maghiar”, se arată în expunerea de motive a actului normativ.
 maghiara
Legea pentru instituirea Zilei Limbii Maghiare a fost adoptata in Camera Deputatilor cu 246 de voturi, in data de 13 octombrie 2015, adica cu doar o zi inaintea comemorarii a 71 de ani de la masacrul de la Moisei, pe Valea Izei, cand trupele hortyste maghiare, in retragerea lor din Transilvania, au macelarit un sat intreg din razbunare.
În ziua de sambata, 14 octombrie 1944, la ora 15, prizonierii din lagarul de la Viseu de Sus au fost urcaţi de militari unguri intr-un camion si transportati la Moisei, comuna fiind in prealabil complet evacuata de locuitori. Douasprezece persoane au fost inchise intr-o casuta de lemn, fiind impuscate de soldatii hortysti, care au tras prin geamuri si usa. In continuare au fost ucisi si ceilalti romani. In aceeasi noapte, militarii a incendiat satul si au ars circa 300 de case.
In total au fost identificate 31 de victime, insa doua au rămas în viata (Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca, şi Vasile Ivascu, care ulterior a innebunit partial).
Dintre cele 31 de victime, 24 erau originari din judeţul Mureş, trei din judeţul Cluj si patru din judetul Maramures. Acesti tarani ardeleni erau internati in lagarele de munca din orasul Viseu de Sus, fiind acuzaţi de „tradare de patrie”, de patriotism romanesc ori partizanat.
Cadavrele intrate deja in putrefactie, au fost ingropate la doua saptamani dupa comiterea masacrului, cand localnicii au revenit la gospodăriile lor.
Deasupra gropii comune s-a inaltat o troita de lemn, inlocuita dupa cativa ani de un obelisc din piatra.
loading...