77 de ani de la asasinarea „Capitanului”

1828

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu a fost asasinat în pădurea Tâncăbeşti, din apropierea Bucureştiului

Corneliu Zelea Codreanu (1899 – 1938) a fost liderul partidului Garda de Fier, cunoscut şi sub numele de Legiunea Arhanghelului Mihail, Mişcarea Legionară sau  „Cămăşile Verzi”. Membrii organizaţiei i-au atribuit liderului lor titlul de „Căpitanul”.

Codreanu2jv1

În 1923, Codreanu fondează, împreună cu A. C. Cuza, Liga Apărării Naţionale Creştine (L.A.N.C.), partid antidemocrat şi antisemit. Din cauza unor disensiuni apărute în L.A.N.C., Corneliu Zelea Codreanu se desprinde de mişcare şi, împreună cu Ion Moţa, Corneliu Georgescu, Ilie Gârneaţă şi Radu Mironovici, fondează în 1927, mişcarea paramilitară „Legiunea Arhanghelul Mihail”, fiind inspirat de o icoană din închisoarea Văcăreşti.

loading...

În urma acuzaţiilor făcute de Nicolae Iorga, Codreanu este trimis în instanţă pentru ultraj adus unui demnitar în exerciţiul funcţiunii. Condamnat la şase luni de detenţie, în luna mai 1938 este rejudecat şi condamnat la zece ani de muncă forţată.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie 1938 Codreanu este omorât, împreună cu alţi 13 legionari (Nicadorii şi Decemvirii), de jandarmii care i-au transportat pe deţinuţi la închisoarea Jilava. Incidentul a avut loc în pădurea Tâncăbeşti, din apropierea Capitalei. Motivul oficial invocat a fost încercarea de evadare, dar din mărturiile participanţilor reiese că asasinarea celor 14 legionari a fost executarea unui ordin dat de Carol al II-lea, fapt care face din acest asasinat o crimă de stat. Trupurile neînsufleţite au fost arse cu acid şi înhumate în fortul Jilava.

În urma dispariţiei „Căpitanului”, Legiunea s-a scindat în două tabere inamice, „simiştii”, gruparea majoritară condusă de Horia Sima şi „codreniştii”, conduşi de Ion Zelea Codreanu (tatăl)

loading...